Comoara din coaja vinetelor. Secretul despre salata de vinete

Vinetele se remarca prin numeroasele beneficii pe care le aduc sanatatii, nu doar din prisma vitaminelor si mineralelor pe care le furnizeaza, ci si datorita antioxidantilor pe care ii contin, cu efecte benefice in reducerea nivelului de colesterol si prevenirea cancerului.

Vinetele pot fi incluse in numeroase retete sanatoase, mai ales in timpul sezonului lor de recoltare, intre lunile august si octombrie. Asadar incepe sezonul lor.

Loading...

In afara de faptul ca au in compozitie vitamine si minerale esentiale organismului uman, vinetele mai contin si fitonutrienti importanti cu efect antioxidant. Printre acestia se numara compusii fenolici, precum acidulclorogenic si cafeic sau flavonoizii, precum nasuninul.

Cercetatorii americani de la Serviciul de Cercetare in Agricultura au descoperit ca acidul clorogenic este cel mai puternic antioxidant din vinete, avand o capacitate superioara de a combate actiunea oxidativa a radicalilor liberi asupra celulelor, dar si de a reduce nivelul colesterolului rau LDL in sange. Tot acidul clorogenic este si antimutagen (impiedica celulele sanatoase sa sufere mutatii si sa devina cancerigene) si antiviral.

Nasuninul este un alt compus antioxidant care se regaseste in coaja vinetelor, avand rolul de a preveni cresterea vaselor noi de sange si a cantitatii de sange in organism, atunci cand o tumora canceroasa incearca sa stimuleze acest proces pentru a se dezvolta. Fenomenul poarta numele de angiogeneza, iar nasuninul este un compus antiangiogenic.

In privinta salatei de vinete, perceptia conform careia tocarea vinetelor cu un instrument metalic duce la oxidarea acestora aflati ca este total gresit.

Vinetele se oxideaza in prezenta oxigenului si nu a inoxului, deci daca nu le tocati in vid, puteti sa le tocati cu orice. Daca au fost coapte de curand si tocate imediat dupa, se oxideaza mai incet, mai ales daca le amestecati repede cu ulei, daca sunt tocate la o ora- doua dupa curatare, ele sunt deja oxidate.

Iar ca un truc, daca vreti sa le deschideti la culoare, puneti o lingura de smantana sau de iaurt gras in maioneza, asta va rezolva problema.

Vinetele sunt printre cele mai sănătoase legume din lume Şi, cu toate că luna iulie este perioada în care acestea sunt în plin sezon, ne putem bucura de ele până târziu în toamnă.

Se consideră că vinetele sunt originare din India, unde au crescut ca plante sălbatice şi au fost cultivate pentru prima dată în China, iar în Europa au devenit foarte populare în timpul Evului Mediu, atunci când au fost aduse prima dată de către maurii din Africa de Sud.

Gustul amărui al vinetei necoapte a adus, pe nedrept, o reputaţie negativă acestei legume în Evul Mediu. Timp de sute de ani oamenii nu au mâncat vinete deoarece erau convinşi că aduc nebunia, lepra şi cancerul.

Leguma şi-a recuperat treptat din prestigiu, recucerindu-i pe oameni ca plantă decorativă înainte de a le ajunge, din nou, în farfurie, unde a şi rămas, începând cu secolul al 18-lea.

Vinetele – beneficii pentru sănătate
1. Vinetele conţin fier, calciu şi alte minerale, nutrienţi esenţiali sănătăţii corpului nostru. Fie că le consumi pe grătar, coapte, prăjite sau în tocăniţă, vinetele sunt la fel de delicioase şi au acelaşi efect pozitiv asupra sănătăţii tale.

2. De asemenea, vinetele conţin anumiţi fitonutrienţi esenţiali care îmbunătăţesc circulaţia sângelui şi hrănesc creierul. Dar ţine minte, aceşti nutrienţi există în cantităţi mai mari în coaja vinetei, aşa că nu o aruncaţi.

3. Conţinutul crescut de fibre din vinete protejează tractul digestiv, împiedicând astfel apariţia cancerului de colon.

4. Vinetele sunt recomandate şi în dietă deoarece sunt sărace în calorii. O singură vânătă conţine 35 de calorii. Nu conţin grăsimi dar au, în schimb, un conţinut mare de fibre care te ajută să te saturi repede fără să mănânci mult.

5. Timp de câteva secole, vinetele au fost folosite pentru a controla diabetul. Cercetările recente i-au validat acest rol, datorită cantităţii mari de fibre şi a nivelului scăzut de carbohidraţi solubili din vinete.

6. Vinetele au, de asemenea, grijă şi de inima noastră. Cercetările arată că pot reduce nivelul de colesterol “rău”, dar trebuie gătite în aşa fel întât să beneficiezi de toate calităţile lor. Vinetele prăjite în ulei lasă foarte multă grăsime şi sunt greoaie pentru stomac. În schimb, coapte la 400 de grade, acestea au un gust mult mai bun şi nici nu îngreunează digestia. De asemenea, vinetele sunt bogate în bioflavonoide, antioxidanţi puternici care au rolul de a regla tensiunea arterială şi previn depunerile de colesterol pe pereţii vaselor de sânge.

7. Un consum regulat de vinete ne scapă de cheagurile de sânge, datorită vitaminei K şi bioflavonoidelor, care întăresc vasele de sânge. Astfel este redus semnificativ riscul de infarct şi accidente vasculare cerebrale.

Atenţie însă! Din cauza conţinutului ridicat de alcoloizi, substanţe care pot avea potenţial alergen sau chiar pot duce la intoxicaţii, consumul de vinete este contraindicat persoanelor care suferă de gută, artrită, osteoporoză şi alte boli inflamatorii.

Loading...